Despre comuna noastră

Data publicării: 26 octombrie 2015

stire

Sânsimion

Comuna Sânsimion este una dintre cele mai vechi cele mai importante localitati din bazinul Ciucului.

Accesul  în localitate este posibil dinspre municipiul judetului Harghita, Miercurea Ciuc pe drumul national 12 si apoi pe drumul  judetean 123A. Alaturi de satul Cetatuia, care apartine aceleiasi comune, Sânsimion se afla pe partea stânga a Oltului, la o  înaltime de 640-650 m deasupra nivelului  marii. Marele etnograf si istoric Orbán Balázs, cel care a realizat în  secolul al XIX-lea cea mai completa monografie a localitatilor din Secuime  referind u-se la solul umed si mlastinos al localitatii, vorbea despre un ,,Sânsimion întins în noroi".

 

Locuitori

Cu ocazia recensamântului din 1992 în localitate s-au consemnat 2415 locuitori, dintre care 2.381 maghiari si 34 români. Din punct de vedere confesional, observam ca majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici, alaturi de care exista si reformati, ortodocsi si unitarieni.

Istorie

Localitatea a fost denumita dupa apostolul Sfântul Simion. Asemanator multor localitati din Secuime, prima atestara documentara a comunei Sânsimion o gasim în registrele papale din 1332 (,,Johannes Sac. De S. Symone solv. 1gr."). Ulterior, în 1456 într-o scrisoare de donatie, prin care regele Ungariei, Ladislau al V-lea ridica la rang de nobil câtiva dintre locuitorii din Sânsimion, localitate este mentionata sub numele de Zenthsimon.
De a lungul istoriei populatia localitatii a crescut continuu. Dintr-o conscriptie realizata în 1567 rezulta ca în localitate existau 27 de ,,porti". O alta conscriptie din 1614 mentioneaza existenta deja a 97 de familii. Cu un secol mai târziu, Sânsimion, - alaturi de multe localitati din bazinul Ciucului - a fost devastata de o mare epidemie de ciuma, în urma caruia au pierit 376 de persoane din locuitorii satului. Dupa acest moment de regres numarul locuitorilor a continuat sa creasca, atingând în perioada interbelica cifra de 1.897.

Monumente

Printre edificiile mai reprezentative trebuie sa mentionam biserica romano catolica, construita între 1840-1857, în cinstea regelui-cavaler Ladislau cel Sfânt. De mentionat ca în locul bisericii în epoca medievala se gasea o capela sfintita tot în cinstea aceluiasi monarh.
Pe lânga biserica romano-catolica, în registrul monumentelor istorice din Judetul Harghita este mentionat casa de lemn a lui Darvas Ferenc, precum si conacul familiei Endes, un edificiu impunator realizat în jurul anului 1800. Dupa ce a fost parasita de familie în perioada interbelica, cladirea a devenit casa de cultura a localitatii, iar începând cu anul 1970 functioneaza ca gradinita.
O istorie autentica a localitatii Sânsimion nu poate fi scrisa fara a fi mentionati membrii marcanti ai familiei Endes. Familia Endes a fost ridicata la rang de nobil în 1659, în timpul domniei principelui Barcsai Ákos. Familia a ocupat vreme îndelungata rolul de mecena al localitatii. Astfel biserica romano-catolica a fost ridicat în 1840 pe terenul donat de Endes Miklós. Un alt membru renumit al familiei a fost Endes Árpád, care si-a jertfit viata în revolutia din 1849. Cel mai cunoscut membru al familiei este fara îndoiala, istoricul Endes Miklós (1872-1945), autorul unei vaste monografii despre regiune Ciucului, publicat în 1938.

Din punct de vedere economic, Sânsimion este una dintre cele mai industrializate comune din aceasta regiune. Primele încercari de industrializare pot fi considerate putin aventuriste. Astfel în anul 1851 László János a deschis o mina de aur si de argint, care însa s-a dovedit nerentabila. Dupa ce în anul, 1897 localitatea a fost conectata la reteaua feroviara dintre Sfântu Gheorghe si Miercurea Ciuc, Sânsimion a cunoscut un moment de înflorire economica. Au fost fondate fabrici de prelucrare a lemnului precum si o fabrica de amidon.

Cetatuia

Din punct de vedere administrativ localitatea Cetatuia apartine comunei Sânsimion. Se întinde pe partea stânga a Oltului la o înaltime de 650 m deasupra nivelului marii. Accesul în localitate este posibil pe drumul judetean 123A. Pe teritoriul satului se revarsa pârâul Fiság în râul Olt.

Potrivit recensamântului din 1992 localitatea avea 992 de locuitori.

Prima atestare documentara a satului dateaza din 1567.

Cetăţuia

Printre edificiile mai reprezentative trebuie sa mentionam biserica romano catolica, care face parte din categoria celor mai vechi monumente istorice din judetul Harghita. Aceasta dateaza de la sfârsitul secolului al XIII-lea si a fost construita initial în stil gotic. Pe parcursul secolului al XVIII-lea a suferit o serie de renovari. În spiritul contrareformei, aceste renovari au fost efectuate în stil baroc. Cu ocazia lucrarilor de restaurare efectuate în 1973 s-a descoperit un portic realizat în stil gotic, pe care apar si o serie de simboluri secuiesti.
Biserica romano catolică din Cetăţuia Ramă de uşă gothică

Dintre personalitatile care s-au nascut în aceasta localitate, trebuie sa amintim pe Gyorffy József, care dupa ce a luat parte în revolutia din 1848-49, a avut taria sa adere la o alta rebeliune antihabsburgica, organizata de Makk József în 1854. O alta personalitate originara din Cetatuia a fost Bors Ferenc, care a ajuns la rang de colonel în revolutia din 1848-1849.

În Cetatuia ca si în resedinta de comuna, Sânsimion prelucrarea lemnului a ocupat un rol important (în perioada interbelica localitatea a avut si o fabrica de cherestea). Un lucru interesant este fabricarea portelanului, caolinul alb fiind extras din apropierea satului.

Înapoi